Un alt inceput

Valul se sparse de stanci. Dupa el, urma altul si altul. Rostind in fiecare zbatere:
"Don't give up
It's such a wonderful life.
Don't give up...
Don't give"

si a lovit ... lumea prea mica l-a primit in brate si l-a sarutat de fiecare data tot mai adanc, mai adanc pana la ultimul strop. Cu patima. Cu dor. Si apoi l-a parasit in zori de zi. Fara sa se uite in urma.

- Asa a fost. Inca imi aduc aminte. Iar eu, as fi vrut sa nu-i mai dau drumul. Dar a aparut un alt val si m-am lasat dusa de el. Spre alte orizonturi. Asa am iubit si tot asa iubesc. Intens. Te-am luat prin surprindere? Din nou. Adevarul este ca uneori nu stim sa apreciem linistea. Sa-i  acordam importanta cuvenita. Adoram zgomotul. Vibratiile din jur. Vrem sa simtim. Amortit, totul ni se pare ciudat. Static. Lipsit de sens, nu crezi?

Spectatorul o privi tacut. Ar fi vrut sa-i spuna sa taca. Sa opreasca jocul, dar avea ceva ce-l facea sa afle mai mult. Sa doreasca sa stie. Hotari sa taca. Si sa priveasca teatrul oferit de femeia imbracata in negru.

 - Nu vrei sa vorbesti cu mine? Uneori este bine sa asculti, alteori este corect sa vorbesti. Sa nu construiesti bariere de dragul de a-ti proteja inima. Tot va fi zdrobita candva. Tot va arde si va ingheta intr-un final. Nu ti-am oferit destule motive ca sa incepi sa-mi spui ceva? Sa inchegam un dialog. Daca tot stam si privim cerul instelat. Ce zici?

-Buna, crezi ca este de ajuns? rosti spectatorul.

-Pentru inceput, da.

Te priveste

-Stii ce ma atrage la tine? Faptul ca nu poti minti. Nu te ajuta fata. Este precum o oglinda ce reflecta gandurile tale. Crezi ca ai surprins esentialul despre mine din primele secunde de cand m-ai vazut si acum stai si te intrebi daca este adevarat ce simti. Ce vezi. Esti confuz si nu-ti prieste aceasta senzatie. Planificator, de meserie. Vrei sa auzi povestea ta rostita de gura lumii?

Spectatorul zambi sfios si dadu afirmativ din cap.

-Esti sigur? Ma intreb ce vezi tu dimineata in oglinda de la baie. Daca-ti analizezi trasaturile imediat dupa ce ti-ai turnat putina apa pe fata. Esti multumit de tine? De modul cum te simti in propria piele? Parca te si vad cum iti analizezi ridurile aparute in coltul ochiului drept. Si te gandesti la anii care au trecut pe langa tine precum un accelerat si da, n-au accelerat simturile ori trairile. Nu te mai incanta in aceasta clipa ce auzi. Ai vrut sa ai o opinie externa despre tine. Nu vreau sa te mint. Nici n-as putea. Nu m-ai mai urmari cu atata patima. Cu inima care-ti bate din ce in ce mai tare. Sunt convinsa ca ai iubit candva. Ca inima ta a cantat fericita o melodie veche si acum ar dori sa mai simta asa, dar s-a pierdut in notele dorului dupa nebunul amor.

Am obosit de atata vorbit. Hai sa stam, in liniste si sa ne privim.