sâmbătă, 6 noiembrie 2010

Si...

te-am facut sa ma doresti,
sa zbori,
deasupra norilor sa vrei sa fii,
iar un calator
imbracat in hainele lui Eros.
Sa arzi de dor,
cand luna iti atinge
chipul
cu lumina sa.”
Statea drept marturie pe biletul lasat pe masa.
Nici urma de el. Un scaun gol. Doar aerul mai pastra parfumul sau.
Se aseza pe scaunul ocupat ieri de el.
Cred ca am inceput sa simt... din nou.

2 comentarii:

  1. si s-a asezat pe scaun si l-a asteptat pana a venit?
    ma bucur sa aud ca unele sentimente au revenit in sufletul tau, bataile inimii... acel suspans care iti taie rasuflarea...
    multa iubirea iti doresc Carmen!

    RăspundețiȘtergere
  2. @Tlaloc: Si tie iti urez acelasi lucru, draga Adrian. Inca nu m-am ciocnit cu iubirea, ca sa ma exprim asa, am transferat vechi trairi in personajul feminin. Pentru ca mult din sufletul sau imi apartine. :D Astept sa ma loveasca Cupidon cu a sa sageata. :)

    RăspundețiȘtergere